Skip to main content

Bibliografie selectivă: Drept Vamal


    A. Izvoarele formale
  1. Constitutia Republicii Moldova, 1994
  2. Codul vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000
  3. “Legea cu privire la tariful vamal” din 20 noiembrie 1997
  4. Legea cu privire la investiţiile străine, MO, Nr.7 din 1995
  5. Legea cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor obţinute în urma activităţii economice externe, Nr.1466 din 29.01.1998.
  6. Legea Nr.626 din 3.11.1995 cu privire la zona economică liberă. Tvardiţa, publicată în MO nr.73 din 28.12.1995.
  7. Legea reglementarii de stat a activitatii comerciale externe 8.06.2000
  8. Legea serviciilor in organele vamale 20.07.2000
  9. Legea cu privire la zonele economice libere 27.07.2001
  10. Legea cu privire la modul de introducere pe teritoriul Republicii Moldova si scoaterea marfurilor si bunurilor ce apartin persoanelor fizice 20.12.2002
  11. Legea privind licentierea unor genuri de activitate in Republica Moldova 30.07.2001
  12. Legea cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova 28.11.2002
  13. Regulamentul cu privire la introducerea pe teritoriul Federaţiei Ruse a mărfurilor pentru prelucrare, Nr.78-XI din 8 noiembrie 1994
  14. Regulamentul cu privire la ordinea perfectării actelor şi perceperii plăţilor vamale la importul în RM a mărfurilor supuse accizelor.
  15. Instrucţiunea Comitetului Vamal de Stat din 26 august 1994, Nr.01-12/926, privind unele întrebări despre aplicarea regimului de reimport
  16. Hotărîrea Guvernului RM nr.151 din 22 aprilie 1994 cu privire la aprobarea Regulamentului – tip de formare şi funcţionare a zonelor – economice – libere pe teritoriul RM.
  17. Hotărîrea Guvernului RM cu privire la unele măsuri de reglementare a introducerii şi scoaterii unor categorii de mărfuri, MO din 17 decembrie 1998.
  18. Hotărîrea Guvernului din 11 iunie 1996 “privind operaţiunea de tranzit”
  19. Hotărîrea Guvernului RM Nr.851 din 27.12.1995 despre procedura deschiderii şi funcţionării depozitelor vamale libere.
  20. Hotărîrea Guvernului RM nr.777 cu privire la unele măsuri de reglementare a comerţului exterior din 13 august 1997.
  21. Hotărîrea Guvernului RM nr.777 cu privire la perfecţionarea mecanismului exterior
  22. Regulamentul Comitetului de stat vamal din 10 ianuarie 1993, Nr.314, pag.10.
  23. Ordinul Ministerului Comerţului Nr.60/1994 privind deschiderea de contingente tarifare la import. MO nr.314/1997
  24. Ordinul Ministerului Comerţului Nr.68 din privind regimul de import-export. MO nr.305/14-1996
  25. Приказ ГТК от 19 августа 1994 «Instrucţiunea privind transportarea de mărfuri sub regimul de plombă“
  26. Codul vamal al Federa’iei Ruse
  27. Codul Vamal al Marei Britanii
  28. Codul Fiscal al RM, Titlul Nr.3, art.96-104 
    B. Izvoarele doctrinale
  29. Российское таможенное право под ред.Б.Н.Габричидзе, Москва, 1997
  30. Б.Н.Ноздрачев «Таможенное право России», Москва 1998
  31. Коментарии к Таможенному Кодексу России под редакции Шнур Л.В. Москва 1997
  32. «Таможенное законодательство» Б.Н.Габричидзе. Москва 1994
  33. Зоборов В.Е., Габричидзе Б.Н. «Таможенная служба в России», Москва 1993
  34. Вардаиский А.А «Транзит», «Внешняя торговля», №37/48, 1998
  35. Попова И.Н. «Коментарий к таможенному кодексу», Специальная публикация, 1996
  36. А.А.Санталова “Таможенное право в капиталистических странах”, Москва 1939
  37. Козырин А.Н. Таможенное право России, Москва 1995
  38. Gh.Caraiani, C.Cazacu “Vamuirea marfurilor de export-import, Bucuresti 1997
  39. E.Dragnea “Reglementări vamale”, Oradea 1994
  40. Toma Georgescu “Tehnici de comert exterior”, Universitatea Romana Americana“ 1995
  41. Conventia Vamala relativa la importul temporar de material stiintific, Bruxelle-68
  42. A.Mangelschotz “La perfectionnement”, Paris 1992
  43. Colectia ziarului “Capitalul-Drawback”, Consiliul de cooperare Vamala - 1968
  44. M.C.Selhterlang “Le regim diplomatique “Duty-Free”, Bruxelle – 1988
  45. “Operatiuni de compensatie” de E. Sebe, Bucuresti 1995.
  46. Anghel T. “Le system fiscal Francais stabilite et adaptabilite”, Paris 1994
  47. Andre Sallon “Le regime astensichz”, Bruxelle 1988.
  48. Cornel Baicoianu “Istoria regimurilor vamale- ca politica comerciala, Bucuresti 1994
  49. Gh.Caraiani, C.Cazacu “Vamuirea marfurilor de export-import, Bucuresti 1996
  50. Попова И.Н. «Коментарий к таможенному кодексу», Основная часть, 1996
  51. Gh.Caraiani “Vamuirea marfurilor de export-import”, Bucuresti 1996
  52. Ghid de utilizare a Tarifului Vamal de import al Romaniei, MO nr.3, 1997
  53. Terard Schifo “Nomenclatura de import” Bruxelle – 1998
  54. N.Reichesse “reexporturile in tarile dezvoltate” Vitess, 1992
  55. C.Cazacu “Vamuirea marfurilor de import-export”, Bucuresti 1996
  56. I.Popa “Tranzactii internationale”, Bucure;ti, 1992,
  57. Ph.Kahn “La vente commerciale international”, Paris 1984
  58. Br.Deacourg “Reimportul in structuri de comert”, Viena, art.114
  59. Andrei Hermans “Les Zone Liberalisment”, Paris 1991, Nr.37-XI/56
  60. Gh.Caraiani “Operatii de tranzit in comertul international” In “Tineretul liber” Nr.435
  61. Jean-Raimond Nasset “La reglementations douaniere transit”, Paris 1989
  62. Iu. Petrov, I.Cudreavţev “Практика таможенного регулирования” М.1994
  63. Zobov V.E. “Таможенное право” Moscova 1993
  64. Bucov E.A., Galanji E.F. “Учебное пособие в помощь слушателям изучающим таможенное дело” Moscova 1994.

Popular posts from this blog

Butka business-ului moldovenesc 🤷

Pe noi, moldovenii, e ușor să ne minți ca să nu folosesc un verb licențios. Și cel mai bine o fac nu politicienii care datorită ciclurilor electorale o fac cu regularitate de 2-4 ani, ci antreprenorii noștri locali.



Cum se face business-ul moldovenesc? Foarte simplu! Intri pe Aliexpress și te uiți ce costă vreun dolar. De exemplu, un încărcător. Cumperi, te înțelegi la vamă, că ai cumătri, sau mai și plătești vreun TVA, care mai adaugă vreo 20% la dolarul tău. Apropo, toți chinezii îți propun invoice-uri cu prețuri mai mici ca să nu te cheltui tare. Închiriezi niște locații mici, dar plasate strategic în locuri aglomerate (pe bulevarde, lângă piața centrală șamd). Și pui prețuri de vreo 200 de lei - la moment în jur de $12. Venitul tău curat să zicem că nu e de 1000%, ci vreo 700%.



Din partidă vreo treime vor fi defecte, dar nu îți pasă. Chiar dacă cineva va reveni să returneze cumpărătura, sunt șanse puține să păstreze și bonul fiscal și cutia, să vrea să scrie plângeri și să meargă…

⛔ Cum își discriminează Doina Ciobanu followerii?

Ieri a ieșit unul dintre episoadele vlog-ului Academiei Rockit, care citează un discurs mai lung al bloggereimodelului influencerei(?) Doina Ciobanu. Și ceea ce mi-a atras atenția în el de la început a fost fraza: "Followerii nu înseamnă nimic! Influența înseamnă tot!".
Prima reacție a mea a fost "Nu poate fi! Nu în era economiei de influencer!". Dar ceea ce a urmat, era și mai șocant. 


Dar să analizăm de la început. Ce este un influencer? Dicționarul Cambridge spune că un influencer este o persoană care afectează felul cum se comportă alții. Adică, fără de cei influențați, de fapt, influencer-ul nu înseamnă nimic. De aici și tendința (exagerată, pe alocuri) a influencerilor să creeze o relație cât mai personală cu followerii săi și să le arate afecțiune cât mai intens. De fapt, cum te-ai simți tu dacă ai fi follower-ul Doinei și ea ți-ar zice că nu însemni nimic pentru ea?


Urmează o altă perlă deosebit de drăguță adresată unui grup foarte mic: Modelele din Republ…

Care este cel mai bun dop pentru sticlele de vin?

Dopurile sunt un subiect pentru dezbateri în lumea vinului. Tradiționaliștii insistă că singura modalitate corectă de a închide o sticlă de vin este dopul de plută. Însă, vinificatorii explorează alternative la dopul de plută clasic. Astăzi vom discuta despre diversele modalități de a astupa o sticlă de vin și vom răspunde la dilema veșnică - dop de plută sau screw-cap?
Trei cele mai populare tipuri de dopuri utilizate de vinificatori sunt: dopurile de plută, dopurile de plută sintetică și screw-cap-urile.

Dopurile de plută



Utilizate de secole, dopurile de plută se dilată perfect pentru a sigila sticla și permite transferul de gaze ideal pentru vinurile care pot fi maturate datorită conținutului înalt de tanini. Dopul de plută se produce din coaja spongioasă a copacilor de plută. Acest fapt determină posibilele imperfecțiuni ale dopului de plută. Acest defect poate afecta aroma vinului adăugîndu-i un iz de carton umed - foarte neplăcut pentru a fi băut. 

Dopurile de plută sunt, de regulă,…