Skip to main content

Protecţia proprietăţii intelectuale in procedura vamala


Aplicarea măsurilor de protecţie a obiectelor de proprietate intelectuală la frontieră.

Activitatea organelor vamale în domeniul protecţiei drepturilor asupra obiectelor de proprietate intelectuală, constă în aplicarea măsurilor la frontieră conform procedurii stabilite de Codul Vamal, Capitolul XII. Acest domeniu de activitate vamală se realizează în colaborare cu instituţiile, organizaţiile implicate în asigurarea protecţiei proprietăţii intelectuale şi titularii drepturilor şi are drept obiectiv principal contracararea traficului internaţional cu produse contrafăcute şi opere-pirat.
Activitatea Serviciului Vamal în acest domeniu este orientată spre asigurarea aplicării eficiente a măsurilor de protecţie la  frontieră în scopul protejării pieţei interne de importul mărfurilor contrafăcute şi operelor-pirat, comercializarea cărora cauzează prejudicii titularilor de drepturi generează acte de concurenţa neloială, reprezintă un pericol pentru securitatea economică a ţării şi sănătatea consumatorului autohton.
Mecanismul actual de aplicare a măsurilor de protecţie la frontieră în privinţa obiectelor de proprietate intelectuală se cconstituie din următoarele etape:
  • Iniţierea procedurii - prin depunerea de către titularul de drept la Serviciul Vamal a cererii de intervenţie şi examinarea cererii de către organul vamal.(modelul cererii de intervenţie la Serviciul Vamal)
  • Acceptarea cererii de intervenţie şi stabilirea perioadei de intervenţie. În baza cererilor de intervenţie acceptate Serviciul Vamal gestionează „Registrul obiectelor de proprietate intelectuală".
  • Aplicare de măsuri de protecţie prin reţinerea mărfurilor susceptibile de a aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală şi/sau suspendarea operaţiunii de vămuire cu notificarea titularului de drept, şi declarantul/ destinatarul mărfurilor în vederea iniţierii procedurii în instanţele de judecată. Aceste măsuri pot fi aplicate şi la iniţiativa organului vamal (procedura ex officio) dacă sunt temeiuri suficiente de a considera că aceste mărfuri aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală. În cazul în care titularul de drepturi nu acţionează în judecată în termenul stabilit organul vamal dispune eliberarea mărfurilor şi/sau acordarea liberului de vamă, cu condiţia îndeplinirii celorlalte prevederi legale.
  • Aplicarea de măsuri asupra mărfurilor în privinţa cărora s-a dovedit că aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală(distrugere, scoaterea în afara circuitelor comerciale, predare cu titlu gratuit, unor instituţii publice, alte măsuri, în condiţiile legii).
Pentru informatii tel. 574 220; 574 195

Popular posts from this blog

Butka business-ului moldovenesc 🤷

Pe noi, moldovenii, e ușor să ne minți ca să nu folosesc un verb licențios. Și cel mai bine o fac nu politicienii care datorită ciclurilor electorale o fac cu regularitate de 2-4 ani, ci antreprenorii noștri locali.



Cum se face business-ul moldovenesc? Foarte simplu! Intri pe Aliexpress și te uiți ce costă vreun dolar. De exemplu, un încărcător. Cumperi, te înțelegi la vamă, că ai cumătri, sau mai și plătești vreun TVA, care mai adaugă vreo 20% la dolarul tău. Apropo, toți chinezii îți propun invoice-uri cu prețuri mai mici ca să nu te cheltui tare. Închiriezi niște locații mici, dar plasate strategic în locuri aglomerate (pe bulevarde, lângă piața centrală șamd). Și pui prețuri de vreo 200 de lei - la moment în jur de $12. Venitul tău curat să zicem că nu e de 1000%, ci vreo 700%.



Din partidă vreo treime vor fi defecte, dar nu îți pasă. Chiar dacă cineva va reveni să returneze cumpărătura, sunt șanse puține să păstreze și bonul fiscal și cutia, să vrea să scrie plângeri și să meargă…

Infografic: Analiză juridică a cazului #CaritateGate

#CaritateGate a stârnit un val de reacții controversate referitoare la activitatea fundației care administrează site-ul, dar și calității investigației RISE. În infografic, vedeți o analiză teoretică a încadrării juridice a activității ambilor "actori" ai acestui proces. Nu uităm de prezumția nevinovăției și de faptul că binele pe care îl faci nu te absolvă de răspunderea pentru răul care îl provoci. Valabil pentru ambele părți. 

Care este cel mai bun dop pentru sticlele de vin?

Dopurile sunt un subiect pentru dezbateri în lumea vinului. Tradiționaliștii insistă că singura modalitate corectă de a închide o sticlă de vin este dopul de plută. Însă, vinificatorii explorează alternative la dopul de plută clasic. Astăzi vom discuta despre diversele modalități de a astupa o sticlă de vin și vom răspunde la dilema veșnică - dop de plută sau screw-cap?
Trei cele mai populare tipuri de dopuri utilizate de vinificatori sunt: dopurile de plută, dopurile de plută sintetică și screw-cap-urile.

Dopurile de plută



Utilizate de secole, dopurile de plută se dilată perfect pentru a sigila sticla și permite transferul de gaze ideal pentru vinurile care pot fi maturate datorită conținutului înalt de tanini. Dopul de plută se produce din coaja spongioasă a copacilor de plută. Acest fapt determină posibilele imperfecțiuni ale dopului de plută. Acest defect poate afecta aroma vinului adăugîndu-i un iz de carton umed - foarte neplăcut pentru a fi băut. 

Dopurile de plută sunt, de regulă,…