Skip to main content

Cui îi sunt utile jocurile naţionaliste din ultima vreme?

Cine beneficiază de pe urma conflictului dintre româno- şi rusofili?
Cine câştigă capital politic din proiecte de lege controversate care contribuie la tensionarea relaţiilor dintre grupurile lingvistice şi etnice?
Ce avem de câştigat şi de pierdut când se promovează astfel de poziţii?
Voi încerca să îmi expun o părere pur subiectivă, care, însă nu va fi acceptată cu siguranţă nici de o categorie, nici de alta. 
Forţele "pro-române" pot juca pe dispoziţiile electoratului său foarte puţin, el este destul de coagulat şi votează relativ uniform. Acţiuni populiste gen obligarea funcţionarilor să cunoască sau să răspundă în limba de stat la petiţii (prima obligaţie este o precondiţie a angajării) nu schimbă esenţial predispoziţiile românofililor. Mai mult decât atât, în Găgăuz -Yeri sau la Bălţi, o astfel de prevedere legală va fi ignorată, din simpla incapacitate de realizare a ei de către funcţionarii publici.

Un astfel de joc are impact negativ preponderent asupra electoratului rusofon (în sensul comunicării active cotidiene în limba rusă). Acesta nu se va orienta la programe reale în domeniul socio-economic, ci va căuta un sprijin în apărarea drepturilor lor lingvistice (care, de altfel, sunt destul de vaste, pentru un stat CSI) şi se va simţi "în asediu" în Republica Moldova.
Pe de altă parte, orice ieşire românofobă, din partea unui ambasador, politician străin sau autohton joacă cartea partidelor orientate spre electoratul românofil, care tot timpul este pe defensivă, datorită unei practici îndelungate a umilinţei şi discriminării românilor în perioada sovietică.
Paradoxal, partide de genul PCRM şi PSD au nevoie de partide de genul PL şi PNL şi viceversa, astfel extremele unor viziuni istorico - politice (suntem moldoveni sau români), a unor  orientări geopolitice (România vs Rusia) trebuiesc argumentate prin ameninţări asupra "singurelor viziuni corecte", or, dacă nu te simţi ameninţat, nu vii să aperi o poziţie de principiu la vot. 
Iar metodele pe care le utilizează partidele sus-menţionate seamănă leit:
  1. ambele părţi interpretează valoric evenimente istorice şi date simbolice (9 mai vs Raptul Basarabiei).
  2. ambele ţin la monumente şi simboluri (piatra din faţa Guvernului vs statuia lui Lenin).
  3. ambele părţi organizează evenimente de masă, pretinzând să reprezinte "întreg poporul Republicii Moldova"(marşul unirii vs первомай).
  4. Până şi discursurile liderilor seamănă ca formă, fiind pline de arhaisme şi rusisme, apropiate de discursurile de mahala.
Deşi, aceste asemănări nu pot fi considerate edificatoare, ele stabilesc o tendinţă. D-l Ghimpu se simte foarte bine în compania comuniştilor, are un obiect de critică constant şi previzibil. D-l Voronin, pe de altă parte, are nevoie de sperietoarea naţionalistă, "fascistul" de Ghimpu pentru a consolida propriul electorat.
Această simbioză, după mine, se datorează faptului că ambele formaţiuni, într-o măsură mai mică sau mai mare, voluntar sau involuntar, fac jocul Rusiei. Intervenţiile unor organizaţii obscure de genul Ligii Tineretului Rus sau a Mitropoliei Moldovei în aceste jocuri naţionaliste, nu face decât să confirme această ipoteză.
La capitolul organizaţiilor de genul Noii Golani sau Acţiunea 2012, se presupune că finanţarea lor vine de peste Prut, dar e bine ştiut că KGB-ul rusesc are o reţea extinsă de agenţi în România, până şi preşedintele Iliescu a fost acuzat (destul de fondat, de altfel) de conexiuni KGB, deci nu ne putem pronunţa definitoriu asupra naturii influenţei lor. Mai multe decât atât, România este departe de a se manifesta ca un lider regional în zona Mării Negre, fiind clară lipsa unei Strategii ample faţă de Republica Moldova.
 Jocurile naţionaliste sunt dintotdeauna manipulatorii, adu-ţi aminte de 7 aprilie şi fii precaut!

Comments

Popular posts from this blog

Slang-ul moldovenesc din 2018

Nimic nu te face să te simți mai bătrân decât faptul că nu mai înțelegi slang-ul modern. În această postare vă voi face cunoștință cu cei mai populari termeni ai slang-ului moldovenesc din 2018.

1. Donat -  persoană credulă, săritoare la nevoie
Exemplu: - Cristian, ce donat ești! Nu vezi că e o șmecherie?




2. A umbla înghimpat
-  a fi sub efectul unor droguri recreaționale.

Exemplu: - Marcel, pe unde te-ai înghimpat?




3. Mayovka (a nu se confunda cu mayorka) - perioadă scurtă de până la trei luni când tinerii se activizează pentru a susține un partid/candidat politic.
Exemplu: - Ana azi nu vine la perechi? - Nu știai? Ea umblă cu mayovka.





4. Mayorka (a nu se confunda cu mayovka) - situație în care ai fost angajat la un serviciu la care nu te pricepi.
Exemplu: Daniel a fost angajat la bancă și acum la toate ședințele se simte ca o mayorkă.





5. Palpatine - un politician abil care doarme puțin și susține partea întunecată a forței.
Exemplu: - De ce îl numești pe imperator - Palpatine? - Pentru…

Candidatul tău independent la alegerile parlamentare

Una dintre omisiunile în discuțiile publice despre noul sistem electoral este că șansele candidaților independenți vor crește semnificativ. Până acum, pragul de 2% nu l-a trecut niciun candidat. Cel mai mare scor a fost acumulat de Valeriu Ghilețchiîn 2001, cu 1,74%. Situația, însă, se va schimba dramatic la următoarele alegeri.
Înregistrarea candidaților va fi relativ simplă. Apropo, scrieți-mi dacă vreți un articol la tema în cauză. Și, ca urmare, surprinzător, mai multă lume va putea merge ca și candidat independent la alegeri. Deși pare că un singur deputat nu are prea mare putere, aduceți-vă aminte de votul de aur și de toți migranții din politica moldovenească. Un deputat poate crea presiune, lua cuvântul în plen sau cere informații de la puterea executivă. Plus, persoana devine foarte publică și prin comunicarea cu presa poate promova interese locale sau din diasporă.

Cine ar fi candidați cu șanse reale? Cine te-ar putea convinge să-l sau să o votezi?


Albot și Bolocan
Nata Albo…

Butka business-ului moldovenesc 🤷

Pe noi, moldovenii, e ușor să ne minți ca să nu folosesc un verb licențios. Și cel mai bine o fac nu politicienii care datorită ciclurilor electorale o fac cu regularitate de 2-4 ani, ci antreprenorii noștri locali.



Cum se face business-ul moldovenesc? Foarte simplu! Intri pe Aliexpress și te uiți ce costă vreun dolar. De exemplu, un încărcător. Cumperi, te înțelegi la vamă, că ai cumătri, sau mai și plătești vreun TVA, care mai adaugă vreo 20% la dolarul tău. Apropo, toți chinezii îți propun invoice-uri cu prețuri mai mici ca să nu te cheltui tare. Închiriezi niște locații mici, dar plasate strategic în locuri aglomerate (pe bulevarde, lângă piața centrală șamd). Și pui prețuri de vreo 200 de lei - la moment în jur de $12. Venitul tău curat să zicem că nu e de 1000%, ci vreo 700%.



Din partidă vreo treime vor fi defecte, dar nu îți pasă. Chiar dacă cineva va reveni să returneze cumpărătura, sunt șanse puține să păstreze și bonul fiscal și cutia, să vrea să scrie plângeri și să meargă…