Skip to main content

Despre securitatea Mării Negre și cum am predat la un program Harvard

Disclaimer: Această postare reprezintă opinii personale și poate să nu coincidă cu pozițiile oficiale ale instituțiilor în care activez.

Luna aceasta am avut șansa să particip în calitate de keynote speaker la prima ediție a programului internațional de training ”Securitate în regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil”.
Deși tematica abordată de curs la ediția în cauză ține oficial de energie, mai mulți speakeri s-au referit la elefantul din cameră, Federația Rusă și am să încerc să vă expun în 5 minute ceea ce am înțeles în 5 zile.

1. România percepe securitatea energetică a Republicii Moldova drept prioritate.
Și Președintele Traian Băsescu, și Prim-ministrul Victor Ponta s-au expus asupra necesității asigurării Republicii Moldova cu gaze din contul exploarării resurselor interne ale României. Acest fapt este perceput drept prioritate.

2. Întreaga regiune percepe gazele de șist drept alternativă pentru dependența față de Federația Rusă
Liderii și experții cu care am vorbit văd în exploatarea gazelor de șist o oportunitate nemaipomenită și sunt foarte optimiști în legătură cu aceasta, chiar dacă implică un impact ecologic major. Pare că ei și-l asumă pentru a scăpa de dependența energetică

3. Liderii americani și europeni sunt într-o expectativă activă
Din păcate, evenimentele din Ucraina au pus liderii occidentali într-o dilemă de regândire a schemelor de securitate din Europa. NATO, care în legătură cu încheierea misiunii în Afganistan, trecea printr-o fază de reducere a capabilităților, acum capătă o nouă importanță și misiune. Se ezită a vorbi despre revenirea la situația din timpul Războiului Rece, dar se conștientizează necesitatea de descurajare a Federaței Ruse de la alte acțiuni similare.

4. Proiectele de gazoducte sunt dominate de Federația Rusă    
După renunțarea la proiectul Nabucco, Europa nu are proiecte viabile de alternativă pentru livrarea gazelor. Proiectele TAP și TANAP, deși ambițioase, nu prezintă decât capacități limitate de livrare a gazelor, relevante doar regional și se confruntă cu dificultăți serioase de finanțare.

5. Vlad Socor: Următoarea ”victimă” ar putea fi Republica Moldova
Renumitul analist politic Vlad Socor consideră că Republica Moldova este următoarea țintă a Federației Ruse și că nu avem suficiente capacități de a ne apăra fără susținerea Occidentului. Dumnealui a descris cauzele, motivele și scenariile deja testate și, posibil, în desfășurare pe teritoriul Republicii Moldova de către forțe destabilizatoare.

În afara programului de training am avut șansa să țin o lecție publică despre politica externă și de securitate a Republicii Moldova la Academia Națională de Securitate, unde am avut plăcerea să discut cu studenți pregătiți și interesați de realitățile din țara noastră.

Țin să mulțumesc organizatorilor: Academiei Naționale de Securitate, Serviciului Român de Informații, Administrației Prezidențiale Române și Programului Harvard Black Sea Security, datorită cărora am avut șansa să vorbesc unui public format din cca 70 de oficiali din regiune și structurile europene și euroatlantice despre viziunile mele personale privind securitatea regională.

Prezentarea mea o găsiți aici.

Popular posts from this blog

Butka business-ului moldovenesc 🤷

Pe noi, moldovenii, e ușor să ne minți ca să nu folosesc un verb licențios. Și cel mai bine o fac nu politicienii care datorită ciclurilor electorale o fac cu regularitate de 2-4 ani, ci antreprenorii noștri locali.



Cum se face business-ul moldovenesc? Foarte simplu! Intri pe Aliexpress și te uiți ce costă vreun dolar. De exemplu, un încărcător. Cumperi, te înțelegi la vamă, că ai cumătri, sau mai și plătești vreun TVA, care mai adaugă vreo 20% la dolarul tău. Apropo, toți chinezii îți propun invoice-uri cu prețuri mai mici ca să nu te cheltui tare. Închiriezi niște locații mici, dar plasate strategic în locuri aglomerate (pe bulevarde, lângă piața centrală șamd). Și pui prețuri de vreo 200 de lei - la moment în jur de $12. Venitul tău curat să zicem că nu e de 1000%, ci vreo 700%.



Din partidă vreo treime vor fi defecte, dar nu îți pasă. Chiar dacă cineva va reveni să returneze cumpărătura, sunt șanse puține să păstreze și bonul fiscal și cutia, să vrea să scrie plângeri și să meargă…

⛔ Cum își discriminează Doina Ciobanu followerii?

Ieri a ieșit unul dintre episoadele vlog-ului Academiei Rockit, care citează un discurs mai lung al bloggereimodelului influencerei(?) Doina Ciobanu. Și ceea ce mi-a atras atenția în el de la început a fost fraza: "Followerii nu înseamnă nimic! Influența înseamnă tot!".
Prima reacție a mea a fost "Nu poate fi! Nu în era economiei de influencer!". Dar ceea ce a urmat, era și mai șocant. 


Dar să analizăm de la început. Ce este un influencer? Dicționarul Cambridge spune că un influencer este o persoană care afectează felul cum se comportă alții. Adică, fără de cei influențați, de fapt, influencer-ul nu înseamnă nimic. De aici și tendința (exagerată, pe alocuri) a influencerilor să creeze o relație cât mai personală cu followerii săi și să le arate afecțiune cât mai intens. De fapt, cum te-ai simți tu dacă ai fi follower-ul Doinei și ea ți-ar zice că nu însemni nimic pentru ea?


Urmează o altă perlă deosebit de drăguță adresată unui grup foarte mic: Modelele din Republ…

Care este cel mai bun dop pentru sticlele de vin?

Dopurile sunt un subiect pentru dezbateri în lumea vinului. Tradiționaliștii insistă că singura modalitate corectă de a închide o sticlă de vin este dopul de plută. Însă, vinificatorii explorează alternative la dopul de plută clasic. Astăzi vom discuta despre diversele modalități de a astupa o sticlă de vin și vom răspunde la dilema veșnică - dop de plută sau screw-cap?
Trei cele mai populare tipuri de dopuri utilizate de vinificatori sunt: dopurile de plută, dopurile de plută sintetică și screw-cap-urile.

Dopurile de plută



Utilizate de secole, dopurile de plută se dilată perfect pentru a sigila sticla și permite transferul de gaze ideal pentru vinurile care pot fi maturate datorită conținutului înalt de tanini. Dopul de plută se produce din coaja spongioasă a copacilor de plută. Acest fapt determină posibilele imperfecțiuni ale dopului de plută. Acest defect poate afecta aroma vinului adăugîndu-i un iz de carton umed - foarte neplăcut pentru a fi băut. 

Dopurile de plută sunt, de regulă,…