Skip to main content

Cum să faci o sindrofie în Chișinăul interbelic


Era Chișinăul anilor '20. Nu mai țin minte bine pentru că perioada ceea pentru mine se asociază cu niște chefuri interminabile și călătoriile continui între filialele Băncii la care lucrez. Ce fac? De fapt, sunt cel care caută greșelile funcționarilor bancari. Unele mai voite, altele mai puțin, așa cum se practică la noi. Am fost cazat la un hotel neașteptat de european pentru târgul Chișinăului cu odăi spațioase și deservire de aia de care văzusem doar la Paris.


Seara, după ziua de muncă, am intrat în birtul de la parter care purta și el denumirea de "Chișinău". O locație drăguță în stil Art Nouveau, dar cu elemente clasice și mult spațiu pentru mesele împrejmuite de scaune bătute cu piele cu mușterii galanți și femei oacheșe de mai mare dragul.


Pe scenă văzui un taraf zurbagiu cu un viorist care știa să rupă corzile și un solist cu niște corzi vocale greu de rupt.

Barul era mare și impunător, am cerut la carte des vins și am rămas plăcut surprins de alegerea de vinuri locale și franțuzești.

A photo posted by Andrei Curăraru (@kurararu) on
Dar era o seară toridă și am preferat să iau o bere. Întrebând chelnerul, acesta mi-a răspuns: "Monsieur, pentru Dumneavoastră, doar Chișinău Premium". Am primit o licoare aurie ce aburea paharul cu un gust de pâine amară din anii grei care potolește imediat setea și te lasă cu jindul de a o repeta. Am și făcut-o.

Taraful cânta ceva balcanic, alternând cu fandoseli de la cântăreții ăia ultra-moderni de la "Le rêve de Carla".
Mi se făcu foame și chelnerul mi-a adus un platou asortat de carne de tot gustul, urmat rapid de o halcă sănătoasă de carne de porc care se topea în gură. Și au mai urmat beri și priviri galeșe de la fetele nedescris de frumoase din Basarabia...

Și cum raiul hedoniștilor nu poate dura, sindrofia se apropie de sfârșit. M-am aciuat pe strada pietonală, în prozaicul secol XXI. Nici trăsura cu cai din fața localului nu mă putea amăgi.

Un lucru bucură, în suflet mi-a rămas gustul a ceea ce americanii numesc "the roaring twenties", dar cu o aromă de acasă, plăcută și un pic uitată.
Dacă vreți să faceți o călătorie în timp, vă îndemn să vizitați Berăria "Chișinău".

/Advertorial/

Berăria Chișinău,
strada Eugen Doga, 2
RSVP 060822600

Popular posts from this blog

Butka business-ului moldovenesc 🤷

Pe noi, moldovenii, e ușor să ne minți ca să nu folosesc un verb licențios. Și cel mai bine o fac nu politicienii care datorită ciclurilor electorale o fac cu regularitate de 2-4 ani, ci antreprenorii noștri locali.



Cum se face business-ul moldovenesc? Foarte simplu! Intri pe Aliexpress și te uiți ce costă vreun dolar. De exemplu, un încărcător. Cumperi, te înțelegi la vamă, că ai cumătri, sau mai și plătești vreun TVA, care mai adaugă vreo 20% la dolarul tău. Apropo, toți chinezii îți propun invoice-uri cu prețuri mai mici ca să nu te cheltui tare. Închiriezi niște locații mici, dar plasate strategic în locuri aglomerate (pe bulevarde, lângă piața centrală șamd). Și pui prețuri de vreo 200 de lei - la moment în jur de $12. Venitul tău curat să zicem că nu e de 1000%, ci vreo 700%.



Din partidă vreo treime vor fi defecte, dar nu îți pasă. Chiar dacă cineva va reveni să returneze cumpărătura, sunt șanse puține să păstreze și bonul fiscal și cutia, să vrea să scrie plângeri și să meargă…

Infografic: Analiză juridică a cazului #CaritateGate

#CaritateGate a stârnit un val de reacții controversate referitoare la activitatea fundației care administrează site-ul, dar și calității investigației RISE. În infografic, vedeți o analiză teoretică a încadrării juridice a activității ambilor "actori" ai acestui proces. Nu uităm de prezumția nevinovăției și de faptul că binele pe care îl faci nu te absolvă de răspunderea pentru răul care îl provoci. Valabil pentru ambele părți. 

Care este cel mai bun dop pentru sticlele de vin?

Dopurile sunt un subiect pentru dezbateri în lumea vinului. Tradiționaliștii insistă că singura modalitate corectă de a închide o sticlă de vin este dopul de plută. Însă, vinificatorii explorează alternative la dopul de plută clasic. Astăzi vom discuta despre diversele modalități de a astupa o sticlă de vin și vom răspunde la dilema veșnică - dop de plută sau screw-cap?
Trei cele mai populare tipuri de dopuri utilizate de vinificatori sunt: dopurile de plută, dopurile de plută sintetică și screw-cap-urile.

Dopurile de plută



Utilizate de secole, dopurile de plută se dilată perfect pentru a sigila sticla și permite transferul de gaze ideal pentru vinurile care pot fi maturate datorită conținutului înalt de tanini. Dopul de plută se produce din coaja spongioasă a copacilor de plută. Acest fapt determină posibilele imperfecțiuni ale dopului de plută. Acest defect poate afecta aroma vinului adăugîndu-i un iz de carton umed - foarte neplăcut pentru a fi băut. 

Dopurile de plută sunt, de regulă,…