Despre feminism

Descriere scurtă a ceea ce pentru mine este și nu este feminism.


Recent o postare pe facebook despre femeile care nu își hrănesc bărbații cu mâncare de casă și o atitudine plină de fecale față de acestea. La toate nivelurile această postare este greșită și încercarea de a-și cere scuze public doar a adaugat la imaginea misoginului moldav.

Trăim în secolul XXI, faptul cum au fost aranjate genele și dacă au fost doi X sau a mai apărut și un Y, contează atât de puțin, încât în SUA este activă discuția despre anularea clasificării WC-urilor după criteriul gender.

O plăcere deosebită a fost reacția unor femei, considerate drept model de către societate, care în modalități metafizice încercau să susțină locul femeii la cratiță sau la mașina de cusut pentru a-și reîntregi aura femeiască.

Deci, pe scurt, ce cred eu despre feminism și egalitate:

1. Femeile au aceleași drepturi ca și bărbații


Problema egalității în drepturi mai este actuală în unele societăți fundamentaliste (hint: acolo de unde vine o bună parte din sex-turiștii din Moldova), iar în majoritatea statelor femeile pot vota și pot fi alese (go Hillary!), pot fi antreprenoare, au (sau trebuie să aibă) acces egal la educație șamd. Probleme la categoria asta mai avem și astăzi, în special, din cauza mentalității colective și prezumțiilor de tipul ”nu are nevoie femeia să învețe” și a altor aberații de tipul.

Revers: Dreptul tatălui la custodia copilului trebuie să fie egal cu cel al mamei. Femeilor ar trebui să li se aplice detenția pe viață și alte tratamente nemotivate ar trebui să dispară.


2. Femeile trebuie să aibă salarii egale pentru muncă egală


Colegii de birou sau cei din firme care concurează trebuie să aibă salarii comparabile. Un pic de transparență ajută (PS întotdeauna spuneți colegilor ce salariu aveți, ați putea fi uimiți de discrepanțe). După diferite aprecieri, femeile primesc salarii cu vreo 25% mai mici decât bărbații. Asta vorbește despre integritatea angajatorilor (de multe ori, femei și ele).

Revers: Dacă partenera are salariu comparabil cu cel al partenerului, este nevoie să se discute sincer despre cheltuieli (cină, vacanță etc.) și atitudinilor complexe față de carieră (concediu maternal/paternal, suport în carieră etc).

3. Rolurile clasice în relație/căsătorie


În secolul XIX, când o bună parte din femei nu puteau lucra, era înțeles de la sine că ceea ce se numește curtare vine de la bărbat. Acum, în condițiile în care suntem egali și pretindem la atitudini egalitariste, totul ar trebui să fie negociabil. Cine achită cina/vacanța? Cine gătește azi? Cine duce copilul la grădiniță? Cine face curățenie în apartament? Cine aruncă gunoiul? Pe numele cui va fi ipoteca?
Totul este negociabil și reiese din faptul că o relație e uniunea dintre doi egali. Locul femeii nu e la cratiță și bărbatul nu este obligat ”să întrețină familia aceasta”, mai ales dacă familia este ea, soacra și motanul ei.
Revers: Bărbatul care te respectă și nu te cumpără, dar totuși face gesturi frumoase așteaptă un efort mai mare de la tine. Poate un gest frumos sau să îl asculți când are probleme. Sau să renunți la o ieșire cu prietenele pentru a avea grijă de el când e răcit. Nimeni nu are drepturi by default. Asta e partea cel mai greu de înțeles pentru pseudo-feministele de azi.

4. Hărțuirea și promiscuitatea



Hărțuirea: Oricât de sexy ar fi îmbrăcată o femeie, nu este ok să i se adreseze glume libidinoase sau încercări de a o pipăi/fluiera/agresa. Dragi femei cu decolteuri generoase sau blugi cu 2 mărimi mai mici, nu puteți să vă așteptați că privirea unor bărbați nu va aluneca pe zonele pe care le evidențiați, dar, credeți-mă, opinia proastă despre o femeie se formează în primul rând în baza comportamentului ei, nu a țoalelor.

Promiscuitatea: Ca să fie pe înțelesul tuturor, vorbim despre apreciative de tipul ”curvă”. Voi și noi suntem stăpânii propriului corp și putem face aproape orice cu el (dona organe, face piercing-uri, tatuaje etc.), inclusiv și sex fără obligații sau în schimbul unor beneficii (mai mult sau mai puțin legale). O femeie fără obligații poate face sex cu cine vrea și unde vrea, în limitele decenței, desigur. Dacă noi nu am accepta asta, cum ne-am simți macho și am avea atâtea prezumate cuceriri?
Pentru mine personal, problema intervine într-o relație. Caz în care îi condamn pe ambii dacă înșeală.

Revers: Faptul cum te îmbraci transmite un mesaj care poate fi înțeles cu totul greșit de cei din jur (asumă-ți faptul, mai ales în contextul job-ului). Promiscuitatea presupune faptul că o serie de persoane cu valori tradiționale vă vor condamna și asta e dreptul lor, dacă nu vă lezează onoarea și demnitatea.

5. Cotele și discriminarea pozitivă a femeii


Într-o societate profund patriarhală, pentru a transforma rolul femeii, este nevoie de asigurarea prezenței sale în anumite domenii (politică, studii, administrație publică, afaceri etc.) Aceste măsuri pot lua forma unor cote, granturi, programe de stimulare etc. Problema de bază este că ele trebuie să fie provizorii, în caz contrar vor deveni discriminare împotriva bărbaților.

Revers: Astfel de măsuri de multe ori vin împotriva spiritului combativ al feminismului și pot fi utilizate ca pseudo-contraargumente împotriva sa.

PS. Nu uitați cât de greu este unui bărbat educat în societate/familie patriarhală, înconjurat de femei care prin definiție nu vor să fie egale și acceptă rolul lor „tradițional” să fie pro-feminism.

Comments

Post a Comment

Popular posts from this blog

Ce să faci dacă consideri că alegerile din Republica Moldova nu au fost libere și corecte?

Chirtoacă și justiția selectivă

7 organizații care ar putea cere interzicerea concertului Prodigy în PMAN