Plato este considerat unul dintre întemeietorii filosofiei occidentale, Textele sale au stat la baza dezvoltării majorității teoriilor idealiste și au influențat aproape tot parcursul dezvoltării gândirii umane până în prezent.
Posibil cel mai mare critic al său era discipolul său Aristotel. Plato considera că există două lumi, cea reală în care trăim noi și lumea ideilor, una perfectă în care rezidă esența lucrurilor din lumea reală. Poți distruge un scaun în lumea reală, dar nu poți distruge ideea de scaun care este imuabilă.
Aristotel era mai realist și pragmatic, el respingea dualitatea lumilor și considera că existența este aici și acum așa imperfectă cum e. Din această confruntare a rezultat și faimoasa frază ”Plato mi-e prieten, dar mai prieten mi-e adevărul”.
Se pare că un nou Aristotel a apărut pe plaiul moldav. El afirmă că Plato a greșit, iar teoria sa cu privire la regele-filosof este una eronată pentru că puterea corupe. Un atac grav aș zice eu, ironic.
Dar să cercetăm problema mai îndeaproape.
Teoria regelui - filosof (dacă o cunoști fă scroll la următorul bold)
În cartea sa Republica, Plato descrie un stat ideal utopic Kallipolis, în care filosofii devin regi.
”În polis-ul (statul) nostru filosofii trebuie să devină regi sau cei care sunt regi sau conducători trebuie poată filosofa adecvat și cu adevărat, așa ca puterea politică și filosofia să fie co-instanțiate, atâta timp cât natura celor care se ocupă cu aceste două activități (i.e. politica și filosofia) vor fi separate, nu se vor opri necazurile pentru polis-ul nostru, dragă Glaucon.
Până ca aceasta să se întâmple, construcția pe care o descriem în teorie este foarte departe de adevăr și nu va vedea lumina zilei. Pentru că am înțeles cât de paradoxală este această afirmație, am ezitat un timp să o fac. Pentru că este greu de acceptat că nu poate exista fericire publică sau privată în orice alt polis.”(473cII-eS)
Apărarea acestui postulat rezidă în primul rând în termenul filosof, care în acea perioadă era percepu larg ca iubitor de înțelepciune. Pentru că el este un iubitor, el iubește integral. ”Trebuie să îți reamintesc sau ții minte că atunci când se spune despre cineva că el iubește ceva, se presupune că el iubește totul și nu doar o parte din ceea ce iubește?”(474c8-II)
Deoarece el iubește înțelepciunea, el trebuie să iubească totul ce poate învăța sau cunoaște: "Cel care este pregătit să încerce orice tip de învățătură cu gust și care învață cu entuziasm și nu se poate sătura de învățat, poate fi numit pe drept filosof” (47sc6-8).
Cum poate fi aplicată această teorie astăzi?
Definiția elegantă a lui Plato permite următoarea concluzie. El vrea ca la conducere să vină oameni care să aplice știința (înțelepciunea) în conducere.
Ce forme poate asta lua în secolul XXI?
- utilizarea noilor tehnologii în luarea deciziilor (modelarea matematică și/sau cibernetică a situațiilor și stabilirea soluțiilor optime cu ajutorul lor);
- accederea la putere a unor giganți intelectuali care să asigure aplicarea potențialului lor intelectual în guvernare (Marc Aureliu, Voltaire, Churchill, Rousevelt, J.F. Kennedy, M. Thatcher șa)
- tehnocrația/meritocrația - promovarea în funcții-cheie a persoanelor care au expertiza necesară pentru a asigura calitatea procesului decizional și de implementare.
- consultanții ”iubitori de înțelepciune„ - utilizarea expertizei externe pentru luarea deciziilor mai bune.
Aceste percepte au fost și sunt utilizate în filosofie, management și alte științe promovând aplicarea metodelor științifice în procesul de organizare și conducere.
Critica teoriei lui Plato
Noul Aristotel ne prezintă un argument împrumutat de la Robert Michels, pe care cel din urmă îl întitula legea de fier a oligarhiei și publicului larg i se explică prin faptul că orice tip de guvernare tinde spre una oligarhică, iar orice lider va tinde să-și realizeze scopurile personale în defavoarea celor publice. Răspunsul logic al lui Plato ar fi că în lumea noastră imperfectă nu poate fi altfel. Doar în lumea ideilor există forme de guvernământ perfecte, iar scopul nostru în această lume e să tindem să ne apropiem de lumea ideilor.
PS Lucrările lui Plato le puteți găsi gratuit pe biblioteca Guttenberg. Lucrările noului Aristotel le puteți găsi la editura Bestseller, alături de așa hituri literare precum „De vorbă cu Emma„ sau ”Amintiri din Viitor”.
Surse:
1. Bunul simț
2. Republica lui Plato
3. C.D.C. Reeve, Philosopher-Kings: The Argument of Plato's Republic