13 gânduri la cald despre proiectul de lege pentru introducerea votului uninominal




Comentarii la cald pe baza proiectului publicat de Eugen Luchianiuc pe blog. Nu am prea mult timp la dispoziție, de aceea, voi comenta minimal și vă voi ghida prin ceea ce mi-a bătut la ochi. Și da, e o versiune neoficială așa că o tratăm ca atare.

1. Mandatul deputatului devine revocabil
"„revocare (ridicare a mandatului) - retragere de către instanţa de judecată a mandatului persoanei care ocupă o funcţie publică eligibilă, precum şi ridicare a mandatului deputatului în Parlament sau primarului prin referendum local.""
Ce înseamnă asta?
1/3 din populația circumscripției va putea să inițieze revocarea deputatului la referendum local.
Cine autorizează?
Instanța de circumscripție. Adică, cel mai degrabă Curtea de Apel de circumscripție. De ce nu Curtea Constituțională care validează mandatele? Bună întrebare!
Potențialul de influență politică? Tot bună întrebare.
"„(3) Decizia privind desfășurarea referendumului local pentru revocarea deputatului este adoptată prin încheiere a instanței de judecată din raza circumscripției uninominale respective. Decizia va cuprinde: a) Rezultatele verificării listelor de subscripție; b) Motivele revocării deputatului; c) Propunerea privind data referendumului, care poate fi efectuat peste cel puţin o lună şi nu mai tîrziu de 60 de zile din ziua adoptării deciziei; ""
Este constituțional?
Nu pot să prezic eventuala decizie a Curții Constituționale, dar am să citez Comentariul la Constituția Republicii Moldova (articolul 68)
” Din cele expuse mai sus, putem observa că raporturile dintre alegători și deputaţii în Parlament sunt lipsite de consecinţele juridice care ar rezulta dintr-un contract. Mai mult decât atât, deputatul, în virtutea mandatului reprezentativ pe care-l deţine, devine irevocabil, ceea ce înseamnă că mandatul nu poate fi retras până când nu-i expiră termenul legal stabilit prin lege.

Totuși dacă am admite că mandatul ar fi revocabil, introducându-se institutul revocării, de care unii își mai aduc aminte cu nostalgie, care ar fi criteriile de revocare?

În primul rând, deputatul ar fi obligat să prezinte cu regularitate dări de seamă privind activitatea sa. Ce ar putea spune în acest caz deputatul, la câte ședinţe a participat, de câte ori a luat cuvântul în dezbateri, de câte ori a votat pro sau contra? Poate oare această activitate servi drept motiv de revocare? Parlamentul fiind un organ colectiv, iar fiecare deputat în parte – un element constitutiv al acestuia. Bineînţeles că nu. O apreciere a activităţii legislative, a  consecinţelor unei activităţi eficiente sau neeficiente poate fi dată numai Parlamentului în întregime. Activitatea parlamentarului trebuie să fie apreciată de Parlament, acesta fiind în drept să stabilească unele criterii de activitate eficientă și, în caz de necesitate, să aplice unele sancţiuni disciplinare.

Este adevărat că și astăzi, din dorinţa de avea deputaţi fideli unei doctrine politice, se fac încercări de a-i influenţa prin diferite metode. De exemplu, conducerea partidului își permite să oblige persoanele promovate în listele de candidaţi, să depună cereri de demisie în alb, fără a indica data, urmând ca acestea să fie puse în acţiune atunci când conducerea partidului va considera necesar. Evident, aceste cereri nu au nicio putere juridică și sunt mai mult un factor psihologic, deputatul având dreptul de a-și retrage cererea în cazul în care aceasta va fi prezentată oficial Parlamentului. Legea stabilește clar cazurile în care mandatul parlamentar poate fi retras sau suspendat, însă aici trebuie să facem o distincţie netă între noţiunile suspendare și revocare, care nu sunt sinonime și nu pot fi confundate.”

Apropo, autorul acestui comentariu este Victor Popa, judecător la Curtea Constituțională. Ce e drept, între timp a intervenit Hotărârea CC Nr. 8 din  19.06.2012 privind interpretarea articolelor 68 alin. (1), (2) şi 69 alin. (2) din Constituţie, care, potrivit autorilor interpretează interdicția mandatului imperativ, ca fiind compatibilă cu cea de referendum de revocare. Nu sunt suficient de versat ca să comentez această poziție în mod credibil. Aștept poziția Curții.

2. Bye-bye certificat

La alegerile parlamentare, nu poți vota decât la tine în circumscripție (unde ai ștampilă în buletin). Așa că dragă student și chiriaș ilegal în Chișinău, nu veți vota.  Dragă turist și migrant de diferit tip, dacă nu te înregistrezi la timp, la fel.

3. Circumscripţiile

Vor fi 101 circumscripții. Cum evaluezi diaspora? Eu cred că după participarea la alegerile anterioare și/sau un fel de recensământ. Recensământul nu poate fi online, decât dacă ai semnătură electronică, așa că cel mai degrabă va subestima populația diasporei.
"Circumscripţiile uninominale se formează după principiul teritorial - demografic în una sau în mai multe localități vecine, avînd la bază un număr relativ egal de alegători în fiecare circumscripţie electorală. Baza de calcul pentru formarea circumscripţiilor uninominale constituie numărul alegătorilor înscriși în listele electorale la fiecare secție de votare de la ultimele alegeri naţionale."

4. O circumscripție este egal cu...

În principiu ar trebui să fie populația cu drept de vot, împărțită la 101. La alegerile prezidențiale au fost incluși pe liste 2,812,566 alegători, adică o circumscripție ar fi cam 27,848 persoane. Dar, această cifră e aproximativă și va depinde de distribuirea pe localități. Ca să comparăm, la Chișinău pe listele de bază erau 630,907 alegători, după logică, Chișinăul ar alege 22.6 deputați, iar Ocnița cu 41,331 alegători, un deputat jumătate.
Circumscripțiile finale le va decide Comisia Electorală Centrală. 
"Revizuire hotarelor circumscripțiilor uninominale poate fi efectuată cu cel tîrziu 90 de zile înaintea alegerilor ordinare."

5. Cu 1000 semnături, devii candidat

"(1) Pentru a fi înregistrat de consiliul electoral de circumscripție candidatul prezintă, în condiţiile art.42 şi art.43, liste de subscripţie care conţin semnăturile a cel puţin 1000 și cel mult 2000 de susţinători cu drept de vot din circumscripţia uninominală unde intenţionează să candideze."
Să mai facem niște matematică 1000 de semnături sunt cam 3.5% din cifra aproximativă calculată de noi la repezeală, 2000 de semnături ar fi cam 7%. La prima vedere totul ok, dar asta înseamnă că vor fi până la zece candidați pe circumscripție.
Și mai vesel e că grupurile de inițiativă care vor strânge semnături trebuie să fie de minim 20 de persoane. Adică ca să acoperi 101 circumscripții, ar trebui să ai 2020 de activiști, ceea ce, mai ales în diasporă va fi greu.

6. Norma forever alone

"(3) Dacă în circumscripţia uninominală a fost înregistrat un singur candidat şi acesta s-a retras ori nu a participat la alegeri din alte motive, se organizează din nou alegeri parţiale, în condiţiile prezentului Cod."
Ce înțelegem prin norma asta?
1.   Putem avea alegeri cu un singur candidat;
2.   El le câștigă indiferent dacă e singurul candidat;
3.   Doar dacă se retrage, avem alegeri repetate parțiale.
Domnilor deputați, dacă acceptați candidați unici, sunteți obligați moral să introduceți votul împotriva tuturor.

7. Indiferent de prezență, câștigi alegerile

”Articolul 87. Alegerea deputatului în Parlament (1) Candidatul pentru funcţia de deputat în Parlament se consideră ales dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale alegătorilor care au participat la votare."
"(2) Dacă mai mulţi candidaţi au acumulat un număr egal de voturi, consiliul electoral de circumscripţie stabileşte învingătorul prin tragere la sorţi, consemnînd faptul respectiv într-un proces-verbal."
Reducând la absurd, dacă mergi tu și familia (în caz că te susțin) și mai mult nimeni, ai câștigat alegerile. Da știu, sistemul britanic practică această regulă și ea îi imprimă stabilitate. Dar într-o democrație firavă ca la noi, fără vot împotriva tuturor, putem ajunge la situația în care nu îți poți exprima protestul împotriva singurului candidat înaintat. Și, apropo, în Marea Britanie e sistem bipartid, la noi tot așa va fi?

8. Procedura articolului ai-ai-ai

El e lung, de asta întâi comentariu.
-          Referendumul este inițiat de 1/3 din cetățenii cu drept de vot din circumscripție. Aproximativ, 9200 de oameni trebuie să semneze. Parcă totul e bine, democratic. Dar, dacă ne gândim la statistica alegerilor din Republica Moldova, se prezintă de obicei, vreo 60% din cetățenii cu drept de vot. Deci, odată convinși cei 9200 (33%) ce sens mai are referendumul? Întrebarea e retorică, dar procedura pare să fie în favoarea celor cu capacitatea de a mobiliza resurse. Sau spre stabilitatea deputatului. Altfel, ar fi 1/5, nu?
-          Încălcarea normelor morale și etice, tot e motiv drăguț pentru referendum. Îl dăm afară pe deputatul care are amantă? Iar pe deputata lesbiană? Multă lume ar spune că ambii încalcă normele etice. Și, iarăși, decide ”un simplu judecător”.
"94/1. Articolul Revocarea (ridicarea mandatului) deputatului Deputatul poate fi revocat din funcție prin referendum local în condițiile prezentului cod.""
"„(5) Referendumul local pentru revocarea deputatului poate fi iniţiat după expirarea unui an de la intrarea acestuia în funcţie sau de la data referendumului local precedent pentru revocarea aceluiaşi deputat. Revocarea deputatului nu poate fi iniţiată pe parcursul ultimului an înainte de expirarea mandatului.""
"„(3) Revocarea deputatului prin referendum poate fi iniţiată în cazul în care acesta nu respectă interesele comunității din circumscripție, nu exercită în mod adecvat atribuţiile de deputat prevăzute de lege, încalcă normele morale şi etice, fapte confirmate în modul stabilit.""
"„ e) de 1/3 la sută din numărul cetăţenilor cu drept de vot care domiciliază pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective sau circumscripției uninominale în"
"cazul revocării primarului sau deputatului. Revocarea deputatului se inițiază doar de către cetățeni și care au domiciliul în circumscripția uninominală în care a fost ales.""
"„(4) Pentru efectuarea referendumului local pentru revocarea deputatului sau primarului, este necesară colectarea semnăturilor a cel puţin 1/3 din numărul cetăţenilor cu drept de vot care domiciliază în circumscripția uninominală sau unitatea administrativ-teritorială respectivă."
"25. În cazul referendumului local pentru revocarea deputatului data se stabilește de către Comisia Electorală Centrală în baza încheierii instanței de judecată respective. 26. Pragul de participare pentru referendum local este eliminat. 27. Decizia privind revocarea deputatului se consideră adoptată prin referendum local dacă pentru ea a votat nu mai puţin de jumătate din numărul alegătorilor circumscripției respective, dar nu mai puţin decît au votat în cazul alegerii deputatului."

9. Articolul lui Schrodinger

"Alegeri ale deputaților în Parlament din circumscripțiile uninominale constituite pentru localitățile din stînga Nistrului, aflate temporar în afara controlului constituțional, vor fi organizate după restabilirea controlului constituțional din partea autorităților publice ale Republicii Moldova"
Din tot ce scrie până la și după, rezultă că putem avea alegeri parțiale. Iar de aici pare că ele vor fi parțiale până la reîntregirea țării? Sau cei 101 vor fi aleși până când fără reprezentarea regiunii? Ca și pisica lui Schrodinger, fie da, fie nu.

10. Termenul și Comisia de la Veneția

Chiar dacă se adoptă joi proiectul, încă jumătate de an, nu vom ști ce și cum cu circumscripțiile. Comisia de la Veneția zice că regulile nu se pot schimba un an până la alegeri. Cum facem?
"(4) Comisia Electorală Centrală, în termen de 6 luni, va constitui circumscripțiile uninominale permanente și va întreprinde măsurile necesare pentru pregătirea următoarelor alegeri parlamentare, asigurînd informarea funcționarilor electorali, a alegătorilor şi a altor subiecţi vizaţi privind noile reglementări ale legislaţiei electorale."

11. Argumentul primarilor

"O asemenea practică nu este nouă pentru Republica Moldova deoarece a fost aplicată pînă în anul 1994 pentru alegerile parlamentare și pînă în prezent, se aplică pentru alegerea primarilor."
În nota informativă scrie că metoda se aplică alegerii primarilor. Pentru primari există două tururi. Și, nu vă supărați, da ce altă metodă decât cea uninominală poți avea la funcții deținute de o persoana. Tragere la sorți?

12. Autocritica

"Ar putea trezi discuții procedura de revocare sau ridicare a mandatului de deputat dar la acest aspect este necesar de a veni cu unele precizări. În pofida principiului constituțional al nulității mandatului imperativ, art. 69 alin. (2) din Legea Supremă prevede expres posibilitatea încetării mandatului de deputat înainte de termen, inclusiv prin intermediul instituției ridicării mandatului. Deja există practică parlamentară, confirmată de Curtea Constituțională de ridicare a mandatului de deputat în Parlament pentru incompatibilitate."
"Curții Constituționale (HCC nr.8 din 19.06.2012): „53. Curtea reţine că, după cum rezultă din norma constituţională, reglementarea cazurilor de încetare forţată a mandatului deputatului este apanajul Parlamentului, inclusiv ridicarea mandatului deputatului în cazul eschivării acestuia de la exercitarea îndatoririlor inerente calităţii de deputat, ţinînd cont de principiile şi spiritul Constituţiei, normele şi standardele democratice şi avînd în vedere practica altor state în domeniu."
 „67. Avînd în vedere lipsa normelor legale privind ridicarea mandatului deputatului, acest mecanism ar putea fi aplicat doar după adoptarea legii în acest sens, ţinînd cont de consideraţiile expuse de Curte în prezenta hotărîre, Curtea rezervîndu-şi dreptul de a se pronunţa în privinţa aspectelor suplimentare în cadrul unui eventual control de constituţionalitate.”
”68. În lumina celor expuse, în sensul alineatului (2) al articolului 69 din Constituţie, încetarea calităţii de deputat prin "ridicarea mandatului" poate avea loc în condiţiile expres prevăzute de Constituţie, de legile care reglementează organizarea şi funcţionarea Parlamentului şi care definesc statutul deputatului."
Este clar că deputații se acoperă cu posibilitate de control al constituționalității noilor norme. Dar, dacă problema e de așa importanță, poate un referendum? Poporul are mai multă legitimitate decât orice curte. În plus, arătatul cu degetul și încrederea într-o eventuală decizie CC sunt un pic de presiune pe Înalta Curte, nu?

13. Egzîstî o ixplicație

"24. Revocarea deputatului prin referendum poate fi iniţiată în cazul în care acesta nu respectă interesele comunității din circumscripție, nu exercită în mod adecvat atribuţiile de deputat prevăzute de lege, încalcă normele morale şi etice, fapte confirmate în modul stabilit."
Dacă, Doamne Ferește, deputații din Găgăuzia nu vor promova ideea de secesiune, promovată printr-un plebiscit local nerecunoscut, ei trebuie revocați, da? Sau interesele chișinăuienilor care nu vor să contribuie mai mult ca alții la bugetul național? Nu? Sau depinde de context?

PS Am auzit că sunt un blogger plătit. Mă poți plăti și tu. Cu un share.

Comments

Popular posts from this blog

Singurul magnețel de pe frigiderul meu

Ce să faci dacă consideri că alegerile din Republica Moldova nu au fost libere și corecte?

Chirtoacă și justiția selectivă