Skip to main content

Ce ar trebui să discute diaspora la șezătoare


În sfârșit am văzut agenda offline-ului diasporei, toți the usual suspects de la o șezătoare ONG-istă pe la Codru și alte locații de tipul.

Discuții care variază de la schimbarea sistemului electoral la soluționarea problemelor economico-juridice ale diasporei. Dacă adăugau și sociale, cred că le rezolvau pe toate și nu mai trebuiau șezători.

Problema cu diaspora noastră, cred eu, și acum am dreptul să mă dau cu părerea pentru că în perspectivă medie voi face parte din ea, stă chiar în denumirea sa.

Diasporă se numeau comunitățile evreilor din afara pământului sfânt care contribuiau activ la cauza lor națională.

Autorii zic că diaspora se deosebește de alte grupuri de migranți prin faptul că dețin anumite calități:

  1. Memoria colectivă a Patriei;
  2. Țara de origine este percepută drept Patrie adevărată în care aceștia vor să se întoarcă eventual;
  3. Diaspora contribuie activ la restaurarea sau menținerea Patriei;
  4. Identitatea lor este formată prin perspectiva legăturii cu Patria.
Dacă la capitolul memorie, tradiții și mister, stăm bine toți, cheful și petrecerile ca la moldoveni, mai rar.


Problema intervine în cazul în care avem o parte bună dintre reprezentanții „diasporei” care nu se vor întoarce niciodată în Moldova. Și fiecare grup a rămas înghețat în perioada în care a plecat. Sunt romanticii anilor 90, băieții buni ai anilor 2000 și studențeii care cred că știu mai bine decât toți cum să rezolve problemele de acasă (de-alde mine), dar preferă să rămână în străinătate.

Grupurile acestea nu vor vota reprezentativ pentru țară. Și asta se ilustrează foarte simplu prin exemplul votului cetățenilor români din Republica Moldova. În Moldova, Băse încă e fenomen pentru că a dat pașapoarte. Și asta e de înțeles. În România, însă, opiniile au evoluat demult.

Acum că politica e alb-neagră și luptă fetele bune cu băieții și pațanii răi, e ok. Dar închipuiți-vă o situație ca în 2009, în care ai de ales între 3-4 partiduțe relativ adecvate, ce vor face cei de peste hotare?

Punctul 3 e cred cel critic și am să atrag tot noroiul pe care nu l-a strâns Chirtoacă din Chișinău când am să spun că, de fapt, diaspora nu face nimic pentru Moldova decât să mențină o economie de consum. Diaspora este elementul - cheie care ar trebui să contribuie la menținerea partidelor care nu au finanțatori obscuri. Ei ar trebui să renunțe la o cină sau două pe an în oraș și să facă fel și chip să ajungă 50 de euro la partidul sau grupul de activiști care îi reprezintă.

Altfel, partidele pot să conteze doar pe banii din Vest, Est sau din business. Și am văzut cu toții unde duce asta. Actele eroice de a cheltui 300-500 de euro ca să voteze o dată la patru ani nu au dus la rezultatul așteptat. Și ruptul pașaportul după tot nu. Ca să obții dividente, inclusiv politice, trebuie să ai o strategie de investiție. Și mai simplu, dacă nu ai pus harpacica în primăvară, cât nu ai uda vara, nu vei avea ceapă.

Ce ar putea discuta diaspora la șezătoarea asta?


  1. Crearea unei fundații a diasporei pentru sprijinul proiectelor utile de acasă, inclusiv politice.
  2. Dezvoltarea unor structuri prin care să se explice domnului Ion Moraru, care trăiește de 7 ani la Italia, de ce în următorul colet pe care îl trimite lu fecior-su să pună niște bani pentru partidul care consideră dumnealui că merită.
  3. Să-l trimită cred că pe Dumitru Vicol la discuții pentru ca să fie transparentă distribuirea mandatelor pentru diasporă în proiectul de modificare a Codului Electoral, dacă au pe cineva mai versat, vreun jurist sau politolog, și mai bine.
  4. Să decidă să nu mai facă șezători și să le înlocuiască cu webinare, de exemplu, lunare la care oamenii să își spună jelea. În rest să se strângă o echipă mică, dar eficientă, pe care ar trebui ei s-o aleagă transparent.
PS Bolocan maladeț, măcar biletul o să și-l acopere.

PPS Cel mai degrabă că va fi doar o șezătoare și, de asta, eu nu merg.

Popular posts from this blog

Butka business-ului moldovenesc 🤷

Pe noi, moldovenii, e ușor să ne minți ca să nu folosesc un verb licențios. Și cel mai bine o fac nu politicienii care datorită ciclurilor electorale o fac cu regularitate de 2-4 ani, ci antreprenorii noștri locali.



Cum se face business-ul moldovenesc? Foarte simplu! Intri pe Aliexpress și te uiți ce costă vreun dolar. De exemplu, un încărcător. Cumperi, te înțelegi la vamă, că ai cumătri, sau mai și plătești vreun TVA, care mai adaugă vreo 20% la dolarul tău. Apropo, toți chinezii îți propun invoice-uri cu prețuri mai mici ca să nu te cheltui tare. Închiriezi niște locații mici, dar plasate strategic în locuri aglomerate (pe bulevarde, lângă piața centrală șamd). Și pui prețuri de vreo 200 de lei - la moment în jur de $12. Venitul tău curat să zicem că nu e de 1000%, ci vreo 700%.



Din partidă vreo treime vor fi defecte, dar nu îți pasă. Chiar dacă cineva va reveni să returneze cumpărătura, sunt șanse puține să păstreze și bonul fiscal și cutia, să vrea să scrie plângeri și să meargă…

Infografic: Analiză juridică a cazului #CaritateGate

#CaritateGate a stârnit un val de reacții controversate referitoare la activitatea fundației care administrează site-ul, dar și calității investigației RISE. În infografic, vedeți o analiză teoretică a încadrării juridice a activității ambilor "actori" ai acestui proces. Nu uităm de prezumția nevinovăției și de faptul că binele pe care îl faci nu te absolvă de răspunderea pentru răul care îl provoci. Valabil pentru ambele părți. 

Care este cel mai bun dop pentru sticlele de vin?

Dopurile sunt un subiect pentru dezbateri în lumea vinului. Tradiționaliștii insistă că singura modalitate corectă de a închide o sticlă de vin este dopul de plută. Însă, vinificatorii explorează alternative la dopul de plută clasic. Astăzi vom discuta despre diversele modalități de a astupa o sticlă de vin și vom răspunde la dilema veșnică - dop de plută sau screw-cap?
Trei cele mai populare tipuri de dopuri utilizate de vinificatori sunt: dopurile de plută, dopurile de plută sintetică și screw-cap-urile.

Dopurile de plută



Utilizate de secole, dopurile de plută se dilată perfect pentru a sigila sticla și permite transferul de gaze ideal pentru vinurile care pot fi maturate datorită conținutului înalt de tanini. Dopul de plută se produce din coaja spongioasă a copacilor de plută. Acest fapt determină posibilele imperfecțiuni ale dopului de plută. Acest defect poate afecta aroma vinului adăugîndu-i un iz de carton umed - foarte neplăcut pentru a fi băut. 

Dopurile de plută sunt, de regulă,…