Skip to main content

↓↓↓Ghidul tău: Influencerii din Republica Moldova (2019)


Se pare că termenii proveniți din engleză au devenit o nouă normalitate a realităților noastre mioritice. Dacă nu știi ce înseamnă RoI sau KPI, nu numai că te simți prost, dar și în afara unei caste speciale de "experți" într-un domeniu sau altul. Una dintre noile tendințe în acest sens este influencer marketing - o modalitate de a vinde ceva prin intermediul unor persoane în care consumatorii au încredere.

Foarte curând acest fenomen a făcut spillover în domeniul public și, spre exemplu, o tânără influenceră de doar 15 ani din Suedia, Greta Thunberg, a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace pentru protestele sale în favoarea acțiunilor pentru limitarea schimbărilor climatice.

De curând, cuvântul influencer a invadat spațiul public moldovenesc și pare că influencerii vor rezolva toate problemele de la noi.

Pentru mine intervine o nouă întrebare, cine poate fi considerat influencer în Republica Moldova și ce impact au ei?
Dicționarul Cambridge definește influencerul ca persoana care afectează sau schimbă comportamentul altor persoane, de exemplu prin utilizarea rețelelor sociale. Îmi place această definiție, dar ea este foarte extensivă prin sintagma "de exemplu", de aceea propun următoarele criterii pentru a determina cine este un influencer:
- persoană care schimbă comportamentul altor persoane;
- persoană care o face prin intermediul rețelelor de socializare.
Un exemplu? Cred că unul clasic în acest sens este vloggerul Ilie Bivol, care, la un moment dat, provoca furturi din bugetul familiei pentru a-i fi donați banii. 

Cum putem identifica cine este un influencer? Asta e mai greu pentru că fiecare dintre noi poate fi un influencer la o scară sau alta. Dacă postezi pe o rețea de socializare ceva și oamenii îți urmează exemplul, ești un influencer pentru acele persoane. Dar, de regulă, în acest caz ești un micro-influencer, care are impact asupra unui număr foarte limitat de persoane.

De unde îi găsim pe cei "adevărați"? De exemplu, compania de comunicare digitală Gramatic publică anual un Raport despre Social Media, în care face și un top de influenceri pentru anul trecut.
Să ne uităm la lista în cauză:

distribuția influencerilor Gramatic

Este curios că Youtube-ul domină piața influencerilor din Moldova, cel puțin potrivit Gramatic, o bună parte dintre influencerii de pe Youtube sunt minori. Asta nu înseamnă că ei nu au piețe de publicitate specifice, ba dimpotrivă. Dar îmi închipui cu greu într-o societate patriarhală ca la noi ca apelul la acțiuni sociale (proteste, mitinguri, vot etc.) să fie eficiente din partea unor copii. 
O a doua categorie de "influenceri" sunt personalitățile care și-au câștigat popularitatea prin alte activități. Un prezentator TV sau un comediant este recunoscut și are influență în afara activității sale pe rețelele de socializare.

Să luăm un exemplu. Lilu Ojovan este o prezentatoare TV foarte carismatică și fotogenică. Imaginea ei se pare că este peste tot:

Lilu mănâncă sushi

Lilu se tratează
Dar pe cât de eficientă este ea în domeniul public? Nu știu dacă țineți minte, dar ea și-a început cariera la Jurnal TV și când acest canal TV avea probleme cu CCA-ul chema la proteste în fața instituției. Acum Lilu e la Canal 2 și nu cheamă la proteste, dar nu cred că ar veni mai mult de cele câteva zeci de persoane, care veneau în susținerea Jurnalului. Imaginea ei publică vine, în mare parte, din cauza faptului că o vedem des pe sticlă și fără de statutul de persoană publică s-ar putea diminua dramatic.

De asta nu aș include în categoria de influenceri prezentatorii TV, cântăreții, actorii și comedianții, influența cărora variază dramatic în dependență de alte activități.

Modelele sunt o prezență constantă pe social media și o populație naturală a instagram-ului, dar datorită preconcepțiilor s-ar putea să nu poată influența eficient comportamentul social-politic al unor categorii largi de cetățeni.

În ceea ce privește singurul activist public prezent în listă, cred că ar putea fi coniderat singurul influencer social cu adevărat. Iar, influencera care vinde torturi pe net nu se cunoaște dacă ar fi interesată de rolul său de influencer mai larg.

Concluzii până la moment?

✔️Youtuberii domină lista de influenceri;
✔️Ei se orientează la un public relativ tânăr și cu mici excepții evită domeniul social-politic;
✔️O serie de influenceri au și alte roluri sociale care pot influența etica lor în calitate de influencer. Ar putea o prezentatoare să critice proprietarul canalului TV la care activează?
✔️Un singur activist civic a ajuns în această listă
✔️Un singur comerciant poate fi considerat și influencer.

Aceste concluzii sunt perfect rezonabile pentru un marketolog. Ea se va orienta la Youtube și la acei influenceri care se adresează la grupul demografic respectiv. Din punctul de vedere al activismului civic, aproape niciunul dintre cei din listă nu pot fi considerați relevanți.

Dar această concluzie vine doar în baza cifrelor și s-ar putea să fie un număr mare de influenceri mai puțini populari relevanți pe care Gramatic i-a ignorat. Pentru a verifica această ipoteză, apelăm la o altă platformă online - Blogtop.md. Ea folosește un algoritm legat de popularitatea pe social media a postărilor vloggerilor și bloggerilor pentru a face topuri în cele două categorii. Algoritmul lor ne permite să analizăm și bloggerii pe care nu prea i-am întâlnit în topul Gramatic. Să vedem top 20 al blogurilor din Moldova. 

Blogtop 20 (28 martie 2019)
Aici lucrurile arată cam așa. Se pare că domeniul cultură și artă s-a nișat pe domeniul bloguri, iar oamenii care facpolitică preferă mediile scrise celor vizuale. În rest preocupările seamănă cu apariția domeniului sport și educație.

Despre ce ne vorbesc aceste cifre? Blogosfera, tendința expirată din Moldova a abordat niște domenii mai clasice, inclusiv cel politic unde s-ar regăsi și activismul civic. Dar cifrele de pe blogtop nu sunt comparabile. Deși platforma nu dă explicații vaste la tema algoritmului său, e clar că rating-ul lor depinde de 3 factori: comentarii, like-uri și share-uri pe Facebook. Astfel, liderul acestei platforme, Elena Robu, care, de fapt, este și ea o jurnalistă care a plecat din Moldova și încearcă să-și monetizeze blogul pe Patreon, are aproape 6000 de like-uri, share-uri și comentarii, cifre care nu pot fi comparate cu zecile de mii de followeri ai top 40 influenceri după versiunea Gramatic. 

Analizând cele 2 platforme putem face o serie de concluzii atât pentru marketologi, cât și pentru cei care vor să folosească influencerii pentru schimbări "în bine" (a se citi finanțatori)

Pentru marketologi:

✔️ piața cea mai semnificativă este Youtube-ul. Cifrele de pe Youtube nu se compară cu cele de pe Instagram sau Facebook.
✔️ creatorii originali sunt mai populari decât starurile TV, chiar dacă voi nu îi cunoașteți. Și, cel mai degrabă, mai ieftini decât cei pe care îi vedem pe micile ecrane.
✔️ creatorii de nișă de care ochiul încă nu a obosit și poate nu cei din top 40 ci din top 100 sunt o soluție mai bună în raportul preț/calitate.

Pentru finanțatori:

✔️influencerii nu se preocupă prea mult de domeniile social sau politic și, ca urmare, publicul lor țintă nu e interesat de cauzele care vă interesează. Like-urile și vizualizările venite de la ei vor da un impact minim, indiferent ce vă zic cei care vin să vă ceară bani.
✔️bloggerii sunt mai interesați de domeniile politic și social, dar reach-ul lor este de zeci sau sute de ori mai mic, respectiv și costurile atragerii lor trebuie să fie mai mici. Sorry, dragi bloggeri!
✔️în domeniul schimbărilor sociale, influencerii sunt mai degrabă un fad (moft) decât un trend (tendință) la nivel mondial. Kylie Jenner nu va deveni Maica Tereza, iar Ilie Bivol - Mahatma Ghandi de Moldova.





Popular posts from this blog

Butka business-ului moldovenesc 🤷

Pe noi, moldovenii, e ușor să ne minți ca să nu folosesc un verb licențios. Și cel mai bine o fac nu politicienii care datorită ciclurilor electorale o fac cu regularitate de 2-4 ani, ci antreprenorii noștri locali.



Cum se face business-ul moldovenesc? Foarte simplu! Intri pe Aliexpress și te uiți ce costă vreun dolar. De exemplu, un încărcător. Cumperi, te înțelegi la vamă, că ai cumătri, sau mai și plătești vreun TVA, care mai adaugă vreo 20% la dolarul tău. Apropo, toți chinezii îți propun invoice-uri cu prețuri mai mici ca să nu te cheltui tare. Închiriezi niște locații mici, dar plasate strategic în locuri aglomerate (pe bulevarde, lângă piața centrală șamd). Și pui prețuri de vreo 200 de lei - la moment în jur de $12. Venitul tău curat să zicem că nu e de 1000%, ci vreo 700%.



Din partidă vreo treime vor fi defecte, dar nu îți pasă. Chiar dacă cineva va reveni să returneze cumpărătura, sunt șanse puține să păstreze și bonul fiscal și cutia, să vrea să scrie plângeri și să meargă…

⛔ Cum își discriminează Doina Ciobanu followerii?

Ieri a ieșit unul dintre episoadele vlog-ului Academiei Rockit, care citează un discurs mai lung al bloggereimodelului influencerei(?) Doina Ciobanu. Și ceea ce mi-a atras atenția în el de la început a fost fraza: "Followerii nu înseamnă nimic! Influența înseamnă tot!".
Prima reacție a mea a fost "Nu poate fi! Nu în era economiei de influencer!". Dar ceea ce a urmat, era și mai șocant. 


Dar să analizăm de la început. Ce este un influencer? Dicționarul Cambridge spune că un influencer este o persoană care afectează felul cum se comportă alții. Adică, fără de cei influențați, de fapt, influencer-ul nu înseamnă nimic. De aici și tendința (exagerată, pe alocuri) a influencerilor să creeze o relație cât mai personală cu followerii săi și să le arate afecțiune cât mai intens. De fapt, cum te-ai simți tu dacă ai fi follower-ul Doinei și ea ți-ar zice că nu însemni nimic pentru ea?


Urmează o altă perlă deosebit de drăguță adresată unui grup foarte mic: Modelele din Republ…

Care este cel mai bun dop pentru sticlele de vin?

Dopurile sunt un subiect pentru dezbateri în lumea vinului. Tradiționaliștii insistă că singura modalitate corectă de a închide o sticlă de vin este dopul de plută. Însă, vinificatorii explorează alternative la dopul de plută clasic. Astăzi vom discuta despre diversele modalități de a astupa o sticlă de vin și vom răspunde la dilema veșnică - dop de plută sau screw-cap?
Trei cele mai populare tipuri de dopuri utilizate de vinificatori sunt: dopurile de plută, dopurile de plută sintetică și screw-cap-urile.

Dopurile de plută



Utilizate de secole, dopurile de plută se dilată perfect pentru a sigila sticla și permite transferul de gaze ideal pentru vinurile care pot fi maturate datorită conținutului înalt de tanini. Dopul de plută se produce din coaja spongioasă a copacilor de plută. Acest fapt determină posibilele imperfecțiuni ale dopului de plută. Acest defect poate afecta aroma vinului adăugîndu-i un iz de carton umed - foarte neplăcut pentru a fi băut. 

Dopurile de plută sunt, de regulă,…