Skip to main content

Cum să iei decizii corecte în 6 pași



Peter Drucker, unul fintre cei mai recunoscuti consultanti in domeniul managementului, a elaborat o schema din 6 elemente pentru a lua decizii corecte.

Desi aceasta a fost elaborata inca in anii 60, simplitatea sa si continuitatea procesului indiferent de rezultat, o face actuala si astazi. O forma simplificata a acesteia poate fi aplicata si in viata de zi cu zi.


1. Clasificarea problemei


Indiferent de decizia pe care trebuie sa o iei, aceasta intotdeauna apare in contextul unei probleme. Fie ca vrei sa te casatoresti sau sa iei o ipoteca, fie ca iti alegi facultatea sau aplici la un job, de fiecare data, o faci pentru ca exista o problema la mijloc. 

Esti indragostit sau vrei copii, ai nevoie de un loc de trai si te-ai saturat sa stai cu chirie, ai absolvit liceul sau facultatea sau pur si simplu ai nevoie de bani pentru  a te intretine, toate sunt intr-un fel sau altul probleme. 

Noi suntem egoisti si ni se pare ca ceea ce ni se intampla e ceva nemaiintalnit sau vazut, dar de fiecare data cind luam o decizie trebuie sa intelegem, intai si intai: e o situatie unica sau nu si daca e manifestare care s-a mai intamplat (face oarte din experienta anterioara) sau e mainifestarea a ceva nou, care intervine in viata noastra.

2. Definirea problemei


De fiecare data trebuie sa definim foarte concret care sunt elementele problemei. Ai nevoie de un credit la banca pentru ca nu esti platit suficient sau cheltuielile tale nu sunt ajustate la venituri? 

Vrei un telefon nou pentru ca iti va fi util sau pentru a fi mai bun la Angry Birds? Toate elementele problemei trebuiesc elucidate ori nu vom lua o decizie corecta.

3. Specificarea solutiei


Ce vom realiza prin decizia data? Care este scopul pe care vrem sa-l atingem? 

Si daca ceva nu merge corect? Ce am avea de pierdut? Aceste intrebari sunt necesare pentru a nu lua o decizie impusa (gen toti merg la Drept si Economie, merg si eu)

4. Luarea Deciziei


Toti am vrut sa fim cosmonauti si staruri de cinema, insa nu toti au ales aceasta cale. De ce? Pentru ca viata te impune sa faci concesiuni si sa renunti la unele planuri. Dar este foarte important sa pornim de la "decizia corecta" - ce ar trebui sa facem in cazul dat si sa vedem cit putem sa cedam. 

Adica sa clarificam ce principii avem. Pentru cineva a se folosi de relatiile personale pentru a obtine un loc de munca este acceptabil, pentru altcineva, nu. 

In orice caz, o concesiune care nu este in afara limitelor pe care ti le impui ("le simti") este mai eficienta decit un rezultat negativ.

5. Actiunea


De multe ori luam decizii impulsive de genul: de azi slabesc, de luni, sunt student exemplar, dar acestea nu se realizeaza. Motivul este destul de simplu. Decizia nu se transforma in actiune, ea  nu are decit o valoare declarativa. 

Ca si declaratiile unor politicieni despre viitorul luminos, care ne asteapta. Dar cine este responsabil de el? Si ce face pentru a-l asigura? Si cind ne asteapta el, pina la urma?


6. Feedback-ul


O parte extrem de imoortanta, dar, mai ales la nivel personal, de multe ori neglijata. Oamenii merg cu anii la acelasi dentist, starea dintilor lor doar agravindu-se. Iau cursuri de engleza si nu pot sa vorbeasca nicio iota. Cumpara abonamente anuale la sala de forta si le lasa sa se prafuiasca pe raft. 

Acestea se intampla deoarece nu suntem pregatiti sa analizam rezultatele dupa un timp si sa ajustam decizia la situatia reala. Ce se intampla daca am ales o facultate care ne-am dat seama ca nu ne convine? Sau suntem intr-o relatie care nu ne mai satisface? Cum am putea lua decizii pentru altii daca nu suntem citeodata sinceri cu noi insine in legatura cu deciziile gresite?


**************

Sper ca v-a placut schema propusa si veti incerca sa o aplicati in practica. 

Daca e asa, scrieti in comentarii si vom analiza impreuna fiecare pas din ea si ce ar trebui sa facem, dar si sa evitam pentru a lua decizii corecte. O zi frumoasa!

Popular posts from this blog

⛔ Cum își discriminează Doina Ciobanu followerii?

Ieri a ieșit unul dintre episoadele vlog-ului Academiei Rockit, care citează un discurs mai lung al bloggereimodelului influencerei(?) Doina Ciobanu. Și ceea ce mi-a atras atenția în el de la început a fost fraza: "Followerii nu înseamnă nimic! Influența înseamnă tot!".
Prima reacție a mea a fost "Nu poate fi! Nu în era economiei de influencer!". Dar ceea ce a urmat, era și mai șocant. 


Dar să analizăm de la început. Ce este un influencer? Dicționarul Cambridge spune că un influencer este o persoană care afectează felul cum se comportă alții. Adică, fără de cei influențați, de fapt, influencer-ul nu înseamnă nimic. De aici și tendința (exagerată, pe alocuri) a influencerilor să creeze o relație cât mai personală cu followerii săi și să le arate afecțiune cât mai intens. De fapt, cum te-ai simți tu dacă ai fi follower-ul Doinei și ea ți-ar zice că nu însemni nimic pentru ea?


Urmează o altă perlă deosebit de drăguță adresată unui grup foarte mic: Modelele din Republ…

↓↓↓Ghidul tău: Influencerii din Republica Moldova (2019)

Se pare că termenii proveniți din engleză au devenit o nouă normalitate a realităților noastre mioritice. Dacă nu știi ce înseamnă RoI sau KPI, nu numai că te simți prost, dar și în afara unei caste speciale de "experți" într-un domeniu sau altul. Una dintre noile tendințe în acest sens este influencer marketing - o modalitate de a vinde ceva prin intermediul unor persoane în care consumatorii au încredere.
Foarte curând acest fenomen a făcut spillover în domeniul public și, spre exemplu, o tânără influenceră de doar 15 ani din Suedia, Greta Thunberg, a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace pentru protestele sale în favoarea acțiunilor pentru limitarea schimbărilor climatice.
De curând, cuvântul influencer a invadat spațiul public moldovenesc și pare că influencerii vor rezolva toate problemele de la noi.
Pentru mine intervine o nouă întrebare, cine poate fi considerat influencer în Republica Moldova și ce impact au ei? Dicționarul Cambridge definește influencerul …

🔴 Să nu joci niciodată jocuri intelectuale!

Să nu joci niciodată jocuri intelectuale!

Nu vrei să fii parte dintr-o comunitate de vreo 200 de oameni deștepți care îți pot recomanda o carte, un joc de societate și cu care poți petrece interesant timpul liber.Nu vrei să-ți dezvolți gândirea asociativă și să vezi legăturile ascunse dintre cultura pop, politică și istorie. Nu ai vrea să înțelegi mai mult decât masele din jur.Nu vrei să pierzi vreo trei ore săptămânal pentru a șterge praful de pe creier, mai bine privești niște reality-show-uri sau video-uri cu motani pe net.Nu vrei să îți faci prieteni noi și interesanți cu care să poți vorbi mai mult decât despre ultima piesă a Olgăi Buzova sau ce challenge mai face Ilie Bivol.Nu vrei să îți asumi responsabilitatea pentru o echipă și să vezi dacă poți să gestionezi dinamic 6 oameni diferiți cu care să câștigi titluri.Riști să-ți formezi prietenii trainice sau chiar să-ți găsești perechea pentru că oamenii inteligenți sunt atrași de alți oameni inteligenți.Iar dacă vei fi în special…