Skip to main content

Ce ar trebui să discute diaspora la șezătoare


În sfârșit am văzut agenda offline-ului diasporei, toți the usual suspects de la o șezătoare ONG-istă pe la Codru și alte locații de tipul.

Discuții care variază de la schimbarea sistemului electoral la soluționarea problemelor economico-juridice ale diasporei. Dacă adăugau și sociale, cred că le rezolvau pe toate și nu mai trebuiau șezători.

Problema cu diaspora noastră, cred eu, și acum am dreptul să mă dau cu părerea pentru că în perspectivă medie voi face parte din ea, stă chiar în denumirea sa.

Diasporă se numeau comunitățile evreilor din afara pământului sfânt care contribuiau activ la cauza lor națională.

Autorii zic că diaspora se deosebește de alte grupuri de migranți prin faptul că dețin anumite calități:

  1. Memoria colectivă a Patriei;
  2. Țara de origine este percepută drept Patrie adevărată în care aceștia vor să se întoarcă eventual;
  3. Diaspora contribuie activ la restaurarea sau menținerea Patriei;
  4. Identitatea lor este formată prin perspectiva legăturii cu Patria.
Dacă la capitolul memorie, tradiții și mister, stăm bine toți, cheful și petrecerile ca la moldoveni, mai rar.


Problema intervine în cazul în care avem o parte bună dintre reprezentanții „diasporei” care nu se vor întoarce niciodată în Moldova. Și fiecare grup a rămas înghețat în perioada în care a plecat. Sunt romanticii anilor 90, băieții buni ai anilor 2000 și studențeii care cred că știu mai bine decât toți cum să rezolve problemele de acasă (de-alde mine), dar preferă să rămână în străinătate.

Grupurile acestea nu vor vota reprezentativ pentru țară. Și asta se ilustrează foarte simplu prin exemplul votului cetățenilor români din Republica Moldova. În Moldova, Băse încă e fenomen pentru că a dat pașapoarte. Și asta e de înțeles. În România, însă, opiniile au evoluat demult.

Acum că politica e alb-neagră și luptă fetele bune cu băieții și pațanii răi, e ok. Dar închipuiți-vă o situație ca în 2009, în care ai de ales între 3-4 partiduțe relativ adecvate, ce vor face cei de peste hotare?

Punctul 3 e cred cel critic și am să atrag tot noroiul pe care nu l-a strâns Chirtoacă din Chișinău când am să spun că, de fapt, diaspora nu face nimic pentru Moldova decât să mențină o economie de consum. Diaspora este elementul - cheie care ar trebui să contribuie la menținerea partidelor care nu au finanțatori obscuri. Ei ar trebui să renunțe la o cină sau două pe an în oraș și să facă fel și chip să ajungă 50 de euro la partidul sau grupul de activiști care îi reprezintă.

Altfel, partidele pot să conteze doar pe banii din Vest, Est sau din business. Și am văzut cu toții unde duce asta. Actele eroice de a cheltui 300-500 de euro ca să voteze o dată la patru ani nu au dus la rezultatul așteptat. Și ruptul pașaportul după tot nu. Ca să obții dividente, inclusiv politice, trebuie să ai o strategie de investiție. Și mai simplu, dacă nu ai pus harpacica în primăvară, cât nu ai uda vara, nu vei avea ceapă.

Ce ar putea discuta diaspora la șezătoarea asta?


  1. Crearea unei fundații a diasporei pentru sprijinul proiectelor utile de acasă, inclusiv politice.
  2. Dezvoltarea unor structuri prin care să se explice domnului Ion Moraru, care trăiește de 7 ani la Italia, de ce în următorul colet pe care îl trimite lu fecior-su să pună niște bani pentru partidul care consideră dumnealui că merită.
  3. Să-l trimită cred că pe Dumitru Vicol la discuții pentru ca să fie transparentă distribuirea mandatelor pentru diasporă în proiectul de modificare a Codului Electoral, dacă au pe cineva mai versat, vreun jurist sau politolog, și mai bine.
  4. Să decidă să nu mai facă șezători și să le înlocuiască cu webinare, de exemplu, lunare la care oamenii să își spună jelea. În rest să se strângă o echipă mică, dar eficientă, pe care ar trebui ei s-o aleagă transparent.
PS Bolocan maladeț, măcar biletul o să și-l acopere.

PPS Cel mai degrabă că va fi doar o șezătoare și, de asta, eu nu merg.

Popular posts from this blog

⛔ Cum își discriminează Doina Ciobanu followerii?

Ieri a ieșit unul dintre episoadele vlog-ului Academiei Rockit, care citează un discurs mai lung al bloggereimodelului influencerei(?) Doina Ciobanu. Și ceea ce mi-a atras atenția în el de la început a fost fraza: "Followerii nu înseamnă nimic! Influența înseamnă tot!".
Prima reacție a mea a fost "Nu poate fi! Nu în era economiei de influencer!". Dar ceea ce a urmat, era și mai șocant. 


Dar să analizăm de la început. Ce este un influencer? Dicționarul Cambridge spune că un influencer este o persoană care afectează felul cum se comportă alții. Adică, fără de cei influențați, de fapt, influencer-ul nu înseamnă nimic. De aici și tendința (exagerată, pe alocuri) a influencerilor să creeze o relație cât mai personală cu followerii săi și să le arate afecțiune cât mai intens. De fapt, cum te-ai simți tu dacă ai fi follower-ul Doinei și ea ți-ar zice că nu însemni nimic pentru ea?


Urmează o altă perlă deosebit de drăguță adresată unui grup foarte mic: Modelele din Republ…

↓↓↓Ghidul tău: Influencerii din Republica Moldova (2019)

Se pare că termenii proveniți din engleză au devenit o nouă normalitate a realităților noastre mioritice. Dacă nu știi ce înseamnă RoI sau KPI, nu numai că te simți prost, dar și în afara unei caste speciale de "experți" într-un domeniu sau altul. Una dintre noile tendințe în acest sens este influencer marketing - o modalitate de a vinde ceva prin intermediul unor persoane în care consumatorii au încredere.
Foarte curând acest fenomen a făcut spillover în domeniul public și, spre exemplu, o tânără influenceră de doar 15 ani din Suedia, Greta Thunberg, a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace pentru protestele sale în favoarea acțiunilor pentru limitarea schimbărilor climatice.
De curând, cuvântul influencer a invadat spațiul public moldovenesc și pare că influencerii vor rezolva toate problemele de la noi.
Pentru mine intervine o nouă întrebare, cine poate fi considerat influencer în Republica Moldova și ce impact au ei? Dicționarul Cambridge definește influencerul …

🔴 Să nu joci niciodată jocuri intelectuale!

Să nu joci niciodată jocuri intelectuale!

Nu vrei să fii parte dintr-o comunitate de vreo 200 de oameni deștepți care îți pot recomanda o carte, un joc de societate și cu care poți petrece interesant timpul liber.Nu vrei să-ți dezvolți gândirea asociativă și să vezi legăturile ascunse dintre cultura pop, politică și istorie. Nu ai vrea să înțelegi mai mult decât masele din jur.Nu vrei să pierzi vreo trei ore săptămânal pentru a șterge praful de pe creier, mai bine privești niște reality-show-uri sau video-uri cu motani pe net.Nu vrei să îți faci prieteni noi și interesanți cu care să poți vorbi mai mult decât despre ultima piesă a Olgăi Buzova sau ce challenge mai face Ilie Bivol.Nu vrei să îți asumi responsabilitatea pentru o echipă și să vezi dacă poți să gestionezi dinamic 6 oameni diferiți cu care să câștigi titluri.Riști să-ți formezi prietenii trainice sau chiar să-ți găsești perechea pentru că oamenii inteligenți sunt atrași de alți oameni inteligenți.Iar dacă vei fi în special…